Comuna Marginea din judetul Suceava a devenit de-a lungul timpului, unul din cele mai cunoscute localitati din Bucovina, atat pe plan national, cat si pe plan extern, indeosebi in spatiul anglo-saxon, dar si germanic. Motivul este ceramica de Marginea, tipica pentru aceasta zona si unica prin culoarea neagra rezultată în urma arderii, precum şi de modelarea unor forme specifice
tradiţionale.
Din punct de vedere istoric, ceramica de la Marginea aparține culturii Horodiștea - Florești, care este perioada cea mai înfloritoare a ceramicii negre geto-dacice. De altfel, mesterii din Marginea sunt singurii care pastreaza şi perpetueaza într-o formă autentică străvechile îndeletniciri de
modelare manuală a lutului argilos în scopul fabricării vaselor cu scop utilitar sau ornamental.
Tehnica de lucru este aceeasi de sute de ani: pamantul este adus de olar de la marginea satului, insa vasele sunt arse acum in cuptoare, inchise si in partea de sus si la gurile de foc. Lemnele de brad stau stiva pe peretii atelierelor. Ca si dacii, mesterul framanta lutul cu mainile goale, dupa ce l-a inmuiat cu apa. După o ardere oxidantă, în timpul
căreia vasele devin roşii, se introduc în foc lemne de brad şi molid, după care
toate gurile de încărcare şi descărcare ale cuptorului se astupă cu cioburi de
oale, bălegar şi lut. Se produce astfel o ardere înăbuşită, care durează circa
10 ore, şi în care oxidul de carbon penetrează pereţii vasului, determinând
culoarea neagră în diverse nuanţe, de la cenuşiu la negru intens. Formele vaselor sunt si ele din vremuri stravechi: oala inalta, oala mare cu doua toarte, strachini de diferte dimensiuni, oale cu manusi. Tehnica de decorare este cea traditionala: vasele se lustruiesc cu o piatra speciala, urmele cenusii ramase pe peretii vasului inca nears amestecandu-se cu negrul metalic al acestora. Acestei tehnici i se adauga folosirea motivelor si ornamentelor geometrice: spirale, linii frante, ramuri de brad.
Daca in perioada interbelica, in Marginea existau peste 60 de mesteri care lucrau lutul in mod traditional, in prezent mai exista 5 mesteri care au "relansat" mestesugul stravechi. In perioada comunista, autoritatile au scos in afara legii aceasta indeletnicire, fiind considerata o infractiune posesia unei roti de olar. Totusi, in anii '70 olaritul in Marginea a fost "reabilitat" in scop de propaganda, infiintandu-se o cooperativa mestesugareasca, cu roti de olar actionate electric.
Din fericire, dupa revolutia din 1989, au renascut cateva ateliere traditionale, care folosesc tehnicile stravechi de prelucrare ale lutului, dand nastere unor opere de arta, cu o mare valoare estetica si patrimoniala. Dovada a acestei valori o reprezinta numar mare de turisti si de personalitati care viziteaza atelierele de olarit din Marginea, printre acestia fiind: Imparatul Japoniei,
Regele Romaniei, Regina Olandei, Guvernatorul Canadei, ambasadori si demnitari straini.
Surse:http://www.ceramicamarginea.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu